De ce concentrare?
In viziunea candidatului Isoc una din primele măsuri care se impun în Universitatea Tehnică din Cluj Napoca este concentrarea resurselor umane.
Motivele pentru care această concentrare se impune sunt:
- mutarea centrului de greutate de la specialitatea finală a studenţilor spre dezvoltarea de discipline puternice care să poată interacţiona fără restricţii administrative;
- eliminarea tendinţelor de dezintegrare centrifugă a Universităţii;
- eliminarea centrelor de opoziţie şi blocare a mişcării de adaptare operativă a formelor de pregătire alternativă a studenţilor;
- eliberarea de resurse materiale, financiare şi umane blocate de o structură amorfă, retrogradă şi opacă actului de conducere.
Efecte previzibile:
- creşterea competenţei managementului;
- disponibilizarea unui număr important de profesori care să se ocupe de cercetare;
- reducerea numărului personalului administrativ şi auxiliar;
- eliminarea nucleelor de corupţie şi discreţionar din structura Universităţii şi reducerea tensiunilor provocate de micii feudali şi găştile lor de mediocri şi suficienţi.
- devine posibilă angajarea şefilor de departament pe bază de competenţă, inclusiv prin antrenarea unor specialişti din afara ţării.
Cât ne costă lipsa de concentrare?
Cât costă o catedră:
- un şef de catedră (care este retribuit fără a face absolut nimic);
- cel puţin ½ normă de timp profesor (104 ore fizice) „ocupat” cu activităţi necalificate şi nenecesare;
- cel puţin două săli, câte una pentru şeful de catedră, alta decât biroul lui şi una pentru sediul catedrei şi secretară;
- o secretară, care nu are nici un fel de calificare şi nici un fel atribuţii concrete care să le acopere cele opt ore de muncă.
Cât costă o facultate:
- un decan;
- cel puţin ½ normă de timp de profesor (104 ore fizice) „ocupat” cu activităţi necalificate şi nenecesare;
- cel puţin doi prodecani şi un şef de secretară şefă numit pompos şi intelectual, secretar ştiinţific sau cancelar.
- cel puţin 1 ½ normă de profesor, poate şi mai mult pentru unii care, pentru a-şi justifica „foncţia”, „locuiesc” în sălile decanatului care le dă o aură de mare martir şi „împingător înainte” a activităţii academice.
- cel puţin trei secretare, cu muncă necalificată dar uzură psihică importantă;
- cel puţin trei săli.
Pentru situaţia actuală când o facultate are cel puţin două catedre şi există nouă facultăţi, costurile şi pagubele sunt:
a) pentru catedre:
- 18 şefi de catedră;
- cel puţin 9 norme de timp de profesor (fiecare a 208 ore fizice);
- cel puţin 18 săli;
- cel puţin 18 secretare.
b) pentru facultăţi:
- 9 decani;
- cel puţin 18 norme de timp de profesor (câte 208 ore fizice fiecare normă);
- cel puţin 27 secretare.
- cel puţin 27 de săli.
Care este economia de resurse care se poate produce cu o reorganizare minoră?
Prin trecerea la o structură de 3 facultăţi şi la un număr echivalent a 9 departamente, cu implementarea serioasă a sistemului de evidenţă şi informare automată în aşa fel încât necesarul de resurse pentru un departament poate fi acelaşi ca la o catedră, doar cu persoane calificate, iar la nivelul facultăţii, în raport de rolul real al acestei verigi, stabilirea unei structuri cu un decan, 2 prodecani, 2 secretare şi 3 săli se ajunge la un volum de economie de resurse ca:
a) pentru toate departamentele:
- 18 (şefi de catedră) – 9 şefi de departamente = 9 persoane cu grad de profesor;
- 9 norme de timp de profesor – 4 ½ norme de timp de profesor = 4 ½ norme de timp de profesor (fiecare a 208 ore fizice).
- 18 săli – 9 săli = 9 săli.
- 18 secretare – 9 secretare = 9 secretare.
b) pentru facultăţi:
- 9 decani - 3 decani = 6 decani.
- 18 norme de timp de profesor – 4 ½ norme de timp de profesor = 13 ½ norme de timp de profesor (fiecare a câte 208 ore fizice).
- 27 de săli – 6 săli = 21 de săli.
- 27 secretare – 6 secretare = 21 secretare
Economia totală de resurse este de :
- 15 persoane cu grad de profesor scăpaţi din ghearele unei tembele, anacronice şi inutile birocraţii;
- cel puţin 18 norme de timp de profesor pierdute acum cu voioşie în tot felul de şedinţe, tracasări, runde de negociere sau campanii de „punere la punct a indezirabililor”.
- 30 de secretare.
- 30 de săli ocupate în acest moment în mod decorativ cu număr de sală, dar fără nici un aport la normalizarea învăţământului superior.
La această economie, candidatul nu pune valorile deloc nesemnificative investite de toţi şefii şi şefuţii în discuţie în mobilarea, înzestrarea de-a dreptul somptuoasă a unor spaţii nefolositoare din banul public.
Las actualei conduceri a universităţii plăcerea de a calcula preţul integral al propriului faliment managerial pe care l-a păstorit şi stimulat după ce l-a preluat de la alţi veseli „manajeri” feudalo-academici !
Se naşte o singură întrebare: cum este posibil ca nişte oameni care au produs deja aceste pagube, să nu poată fi traşi la răspundere nici măcar de votul tuturor colegilor de care şi-au bătut joc atâţia ani de zile?
Poate şi Corpul de control al primului ministru ar trebui să spună câte ceva….dacă este în stare să spună în faţa unor fapte detaliat evaluate…..
In viziunea candidatului Isoc una din primele măsuri care se impun în Universitatea Tehnică din Cluj Napoca este concentrarea resurselor umane.
Motivele pentru care această concentrare se impune sunt:
- mutarea centrului de greutate de la specialitatea finală a studenţilor spre dezvoltarea de discipline puternice care să poată interacţiona fără restricţii administrative;
- eliminarea tendinţelor de dezintegrare centrifugă a Universităţii;
- eliminarea centrelor de opoziţie şi blocare a mişcării de adaptare operativă a formelor de pregătire alternativă a studenţilor;
- eliberarea de resurse materiale, financiare şi umane blocate de o structură amorfă, retrogradă şi opacă actului de conducere.
Efecte previzibile:
- creşterea competenţei managementului;
- disponibilizarea unui număr important de profesori care să se ocupe de cercetare;
- reducerea numărului personalului administrativ şi auxiliar;
- eliminarea nucleelor de corupţie şi discreţionar din structura Universităţii şi reducerea tensiunilor provocate de micii feudali şi găştile lor de mediocri şi suficienţi.
- devine posibilă angajarea şefilor de departament pe bază de competenţă, inclusiv prin antrenarea unor specialişti din afara ţării.
Cât ne costă lipsa de concentrare?
Cât costă o catedră:
- un şef de catedră (care este retribuit fără a face absolut nimic);
- cel puţin ½ normă de timp profesor (104 ore fizice) „ocupat” cu activităţi necalificate şi nenecesare;
- cel puţin două săli, câte una pentru şeful de catedră, alta decât biroul lui şi una pentru sediul catedrei şi secretară;
- o secretară, care nu are nici un fel de calificare şi nici un fel atribuţii concrete care să le acopere cele opt ore de muncă.
Cât costă o facultate:
- un decan;
- cel puţin ½ normă de timp de profesor (104 ore fizice) „ocupat” cu activităţi necalificate şi nenecesare;
- cel puţin doi prodecani şi un şef de secretară şefă numit pompos şi intelectual, secretar ştiinţific sau cancelar.
- cel puţin 1 ½ normă de profesor, poate şi mai mult pentru unii care, pentru a-şi justifica „foncţia”, „locuiesc” în sălile decanatului care le dă o aură de mare martir şi „împingător înainte” a activităţii academice.
- cel puţin trei secretare, cu muncă necalificată dar uzură psihică importantă;
- cel puţin trei săli.
Pentru situaţia actuală când o facultate are cel puţin două catedre şi există nouă facultăţi, costurile şi pagubele sunt:
a) pentru catedre:
- 18 şefi de catedră;
- cel puţin 9 norme de timp de profesor (fiecare a 208 ore fizice);
- cel puţin 18 săli;
- cel puţin 18 secretare.
b) pentru facultăţi:
- 9 decani;
- cel puţin 18 norme de timp de profesor (câte 208 ore fizice fiecare normă);
- cel puţin 27 secretare.
- cel puţin 27 de săli.
Care este economia de resurse care se poate produce cu o reorganizare minoră?
Prin trecerea la o structură de 3 facultăţi şi la un număr echivalent a 9 departamente, cu implementarea serioasă a sistemului de evidenţă şi informare automată în aşa fel încât necesarul de resurse pentru un departament poate fi acelaşi ca la o catedră, doar cu persoane calificate, iar la nivelul facultăţii, în raport de rolul real al acestei verigi, stabilirea unei structuri cu un decan, 2 prodecani, 2 secretare şi 3 săli se ajunge la un volum de economie de resurse ca:
a) pentru toate departamentele:
- 18 (şefi de catedră) – 9 şefi de departamente = 9 persoane cu grad de profesor;
- 9 norme de timp de profesor – 4 ½ norme de timp de profesor = 4 ½ norme de timp de profesor (fiecare a 208 ore fizice).
- 18 săli – 9 săli = 9 săli.
- 18 secretare – 9 secretare = 9 secretare.
b) pentru facultăţi:
- 9 decani - 3 decani = 6 decani.
- 18 norme de timp de profesor – 4 ½ norme de timp de profesor = 13 ½ norme de timp de profesor (fiecare a câte 208 ore fizice).
- 27 de săli – 6 săli = 21 de săli.
- 27 secretare – 6 secretare = 21 secretare
Economia totală de resurse este de :
- 15 persoane cu grad de profesor scăpaţi din ghearele unei tembele, anacronice şi inutile birocraţii;
- cel puţin 18 norme de timp de profesor pierdute acum cu voioşie în tot felul de şedinţe, tracasări, runde de negociere sau campanii de „punere la punct a indezirabililor”.
- 30 de secretare.
- 30 de săli ocupate în acest moment în mod decorativ cu număr de sală, dar fără nici un aport la normalizarea învăţământului superior.
La această economie, candidatul nu pune valorile deloc nesemnificative investite de toţi şefii şi şefuţii în discuţie în mobilarea, înzestrarea de-a dreptul somptuoasă a unor spaţii nefolositoare din banul public.
Las actualei conduceri a universităţii plăcerea de a calcula preţul integral al propriului faliment managerial pe care l-a păstorit şi stimulat după ce l-a preluat de la alţi veseli „manajeri” feudalo-academici !
Se naşte o singură întrebare: cum este posibil ca nişte oameni care au produs deja aceste pagube, să nu poată fi traşi la răspundere nici măcar de votul tuturor colegilor de care şi-au bătut joc atâţia ani de zile?
Poate şi Corpul de control al primului ministru ar trebui să spună câte ceva….dacă este în stare să spună în faţa unor fapte detaliat evaluate…..
Intrebare:
Care sunt şefii de catedre, prodecanii şi decanii care obosesc scaunele Senatului care vor vota schimbarea când aceasta le va desfiinţa funcţiile?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu