marți, 28 decembrie 2010

Imbecil in tara imbecililor

Sunt luminat, fir-aş orb să fiu!

Prietenul meu, doctorul m-a luminat: imbecil nu înseamnă prost! Deci, nu sunt prost ! Imbecil nu înseamnă oligofren! Ar trebui să fiu fericit şi de asta.
Si atunci medicul vine şi bagă baioneta în mine: imbecilii sunt numai acele persoane care nu sunt proşti, adică pot să judece dar care în loc de coloană vertebrală au o prelungire flască a stomacului…. Care va să zică neamul meu nu are coloană vertebrală!

Imbecilul poate fi strălucitor, dar este imbecil!

Imbecilii mi-au făcut istoria, imbecilii mi-au construit viaţa….
Imbecilii sunt întotdeauna odihniţi. Ei sunt spiţa nobilă a neamului meu care are o singură spiţă: imbecilii s-au născut slugi şi vor să-i facă pe toţi asemenea lor.
Dintotdeauna imbecilii au dus-o bine fiindcă nu eu au dus ţara: ei au împins-o însă! Au împins-o în sărăcie, au împins-o în tratate imbecile ca ei, au făcut guverne imbecile asemenea lor, s-au aliat la războaie imbecile şi în alianţe imbecile!
Si când a venit vremea mea imbecilii m-au făcut să sper, m-au făcut să cred ca nu sunt imbecil destul ! Si am crezut şi am sperat!
Si am ajuns să fiu imbecilul ţării imbecililor!
Am ajuns să ştiu să recunosc un imbecil! Am ajuns să fiu condus de imbecili şi mai ales am ajuns să fiu urât de imbecili!
Acum sunt fericit: fiindcă sunt imbecilul ţării imbecililor!

Cum arată imbecilul?


Imbecilul arată întotdeauna bine. El este fecior de lele, sau de slugă sau de curvă sau de secretară care a fost mereu o curvă.
Imbecilul nu ştie nimic fiindcă toată viaţa a dorit să fie în faţă, dar nu în lumină ci în semiîntunericul de pe scări. Imbecilul îşi duce viaţa pe scări şi pe coridoare. Imbecilul pupă tot: pupă mână, pupă cur, pupă fără alegere tot ce i se oferă! Si pupă mai ales tot ce îi oferă un alt imbecil ajuns deja şef ca să-l ajute să ajungă mai repede imbecil, şef peste imbecili!
In vremea comuniştilor purta o mapă. In mapă erau doar câteva foi. Pe ele nu scria nimic fiindcă imbecilul nu ştie să scrie decât denunţuri. El insă adună tot denunţuri de la cei care asemenea lui, nu ştiu scrie, sunt imbecili şi borăsc numai denunţuri.
Imbecilul este întotdeauna dispus să mintă, să se alieze, să facă partide, să facă grupuri de „oameni de bună credinţă”. Imbecilul îşi vinde mama pe o mână de mămăligă! Iar dacă i se oferă o funcţie de conducere, imbecilul este dispus să-şi şi violeze mama!
Imbecilul poate ajunge şi profesor universitar. Pentru asta nu v-a scrie nimic pentru că un imbecil nu scrie. Pentru asta imbecilul va găsi un imbecil mai modest căruia i se va atârna în spate ca o căpuşă sau ca o bucată de căcărează uscată! Stie că nu va sta prea mult pe spatele tembelului imbecil: drumul lui este din imbecil în imbecil până ajung prorector.
Un imbecil nu poate ajunge rector: un imbecil se poate naşte rector! Dacă este fiu de curvă imbecilă şi dacă imbecilismul lui este strălucitor în toate: cel mai …. între târâtoare, cel mai …între mincinoşi, cel mai … între vânzători şi trădători şi mai ales ….cel mai imbecil dintre imbecili!
Imbecilul nu are faţă! Imbecilul are numai miros: pe aici a trecut un imbecil! Feriţi-vă de imbecili: ei trec peste tot!

Feriţi-vă de imbecilul ajuns intelectual!


Imbecilul ajunge intelectual numai prin furtul unei etichete de intelectual sau prin mezalianţă. Se căsătoreşte de obicei cu o femeie de serviciu dintr-un spital care să-i aducă din pomenile bolnavilor amărâţi care speră să scape mai repede de acolo sau cu o femeie care nu-şi poate găsi un soţ normal. Nu a citit decât titluri de materiale de partid şi se dă dus la biserică. Se duce acolo cu speranţa că va fi iertat. Il iartă numai dumnezeul imbecililor fiindcă numai acest dumnezeu este făcut să ierte imbecili.
Nu uită niciodată să-şi scoată în faţă meritele aşa cum o fac cei care au hernie şi sunt mândri de ea, o arată tuturor, dar nu au curajul să se opereze.
Meritele lor sunt de obicei dovezile nemerniciei umane şi orice om normal le ascunde cu modestie sau cu jenă: imbecilul intelectual nu are jenă şi se laudă numai cu lucruri cu care un om normal nu se poate lăuda.