Premise
In luna martie 2008, înainte de a fi concediat disciplinar, pentru „delicte multiple” de către Rectorul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, „delicte” pentru care justiţia română nu s-a pronunţat nici în prezent, îmi prezentam candidatura pentru funcţia de rector.
Fără ideea de a face din actualele alegeri un scop în sine, am găsit că ar fi necesar şi util să-mi anunţ candidatura ca o alternativă la celelalte candidaturi întrucât numai diversitatea
poate crea valoare.
Motivele sunt legate în mod firesc de experienţa pe care o posed şi de viziunea modernă pe care o pot aborda în conducerea unei instituţii de învăţământ superior.
In acest moment o analiză - diagnostic succintă a situaţiei Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca reliefează următoarele stări de fapt:
- prin modul discutabil în care a acţionat,
fosta conducere a Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca a funcţionat exclusiv pentru cei angajaţi
ca profesori şi numai pentru aceştia.
- prin modul discutabil în care a acţionat, fosta conducere a Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca nu a avut nici cea mai elementară preocupare pentru studenţi ca viitori cetăţeni responsabili şi calificaţi ai României.
- prin modul lipsit de viziune în care a acţionat, fosta conducere a Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca nu a valorificat în nici un fel avantajele poziţiei geografice de excepţie în spaţiul european şi mediul său multicultural în care este situată.
- prin modul discutabil în care a acţionat, fosta conducere a Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca a fost preocupată numai de creşterea ponderii personalului auxiliar şi al spaţiilor de birouri, de creşterea gradului de birocratizare, de servirea clientelei politice şi de sprijin a conducerii alese.
|
In acest moment consider că în calitatea pentru care îmi depun candidatura:
Ce nu voi face niciodată:
- nu voi angaja pe nici unul din copii mei în Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca;
- nu voi accepta ca un profesor al Universităţii Tehnice să primească titlul de „profesor emerit” sau „doctor
honoris causa” numai pentru simplul fapt că a împlinit o anumită vârstă şi că a muncit fără să cârtească vreodată împotriva conducerii Universităţii.
- nu voi accepta să cobor atât de jos încât să ofer premii pentru invenţii fabuloase şi de mirarea lumii unor şcoli profesionale din ţările Africii.
- nu voi accepta să fac vizite private la Papa în numele poziţiei de Rector al universităţii Tehnice şi pe banii
publici.
- nu voi accepta să construiesc birouri de lux şi să inventez funcţii sforăitoare pentru cei care ar putea să-mi fie apropiaţi ca să le plătesc supuşenia.
- nu voi accepta ca studenţii Universităţii să primească nişte titluri sau diplome fără valoare socială de utilizare.
- nu voi accepta ca banul public să fie prăduit de către nimeni şi în nici o ocazie.
|
Ce voi face intotdeauna:
- voi avea deplină înţelegere şi atentă preocupare pentru studenţi şi, mai ales, pentru studenţi.
- voi crea condiţiile ca fiecare dascăl al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca să lucreze în demnitate, prin
valorificarea deplină a întregului lor potenţial în limitele tuturor capabilităţilor lor.
- voi respecta aplicarea legilor ţării şi a standardelor profesionale în litera şi spiritul lor.
- voi face din orice acţiune cu referire la studenţi sau dascăli motive de competiţie pentru ca fiecare să-şi poată
demonstra adevărata valoare.
|
Imi pun întreaga capacitate la dispozitie pentru a asigura pentru Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca atingerea scopului pentru etapa de evoluţie viitoare descris prin
Integrare, integritate,
revalorizare
prin punerea în viaţă a obiectivelor concrete ale unui plan managerial realist.
Plan managerial
1.
Responsabilizarea membrilor Senatului Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca. Votul membrilor de Senat trebuie să fie nominal,
pentru toate deciziile elaborate. In acest fel, fiecare membru al Senatului va
deveni responsabil pentru votul pe care-l dă pentru gestiunea activităţii Universităţii
din banul public.
2.
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca este numai
instituţie de învăţământ şi cercetare. Universitatea va externaliza toate serviciile care
nu ţin de educaţie şi cercetare, în principal, serviciile de cantină, cazare
a studenţilor şi administrative (curăţenie, atelier prelucrare lemn, reparaţii
etc).
3.
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca lucrează
eficient. Universitatea
va reduce numărul de personal didactic auxiliar şi administrativ cu circa 30%
faţă de momentul actual şi va crea un număr de circa 100 de locuri de muncă în
care vor fi angajaţi part-time studenţi.
4.
In Universitatea Tehnică Tehnică din
Cluj-Napoca activitatea de cercetare este integrată. Pentru eficientizare economică activitatea de
cercetare ştiinţifică se va integra în cel mult 10 domenii majore centralizate
la nivelul Universităţii care să permită concentrarea de specialităţi
învecinate sau complementare.
5. Universitatea
Tehnică din Cluj-Napoca reduce birocraţia. Se va introduce semnătura electronică şi se vor
realiza serviciile electronice integrate prin care să se elimine circuitele
birocratice consumatoare de hârtie şi muncă neeficientă.
6. In
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca există respectul deplin pentru banul
public. Pe perioada
anului universitar studenţii Universităţii care studiază pe ban public nu pot
lucra ca angajaţi ci numai în regim part-time, în locuri de muncă oferite de
universitate. Statul asigură condiţii de învăţământ gratuit din banul public şi
în perioada în care o persoană beneficiază de servicii asigurate din banul
public ea nu este îndreptăţită să obţină venituri proprii.
7. Structura
Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca este una simplă. Numărul de facultăţi, ca unităţi
administrative intermediare, se reduce la trei: una de inginerie mecanică,
una de inginerie civilă şi una de inginerie electrică.
8. Universitatea
Tehnică din Cluj-Napoca se supune controlului profesioniştilor. Instituirea unui mecanism procedural de
avizare permanentă a programelor analitice ale specialităţilor
Universităţii de către asociaţiile profesionale de ingineri.
9. Universitatea
Tehnică din Cluj-Napoca preferă calitatea şi nu cantitatea. Prin politica de gestiune a
contigentelor de studenţi se va urmări o diminuare a acestora cu circa 30% faţă
de contigentele actuale cu asigurarea condiţiilor pentru preluarea de studenţi
din ţările europene. Prin aceasta se urmăreşte realizarea unui optim firesc
prin adaptarea efectelor sociale la resursele reale în condiţiile deservirii
depline a comenzii sociale.
10. In
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca primează calitatea. Majoritatea disciplinelor din ciclul
de licenţă se vor cuprinde în lanţuri condiţionate de evoluţie profesională
şi numărul de sesiuni de examene se va limita cu stricteţe la două într-un an
de studiu pentru fiecare semestru cu posibilitatea de reluare a disciplinelor
care nu condiţionează evoluţia în anii următori şi întreruperea evoluţiei
până la promovarea examenelor pentru disciplinele care sunt premergătoare.
11. In
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca se face formare în inginerie nu informare
tehnică generală. Se va
acţiona prin promovarea unui proiect de diminuare a numărului de discipline
pe durata unui semestru cu reducerea semnificativă a ponderii activităţii de
curs în raport cu activităţile aplicative nemijlocite.
12. Universitatea
Tehnică din Cluj-Napoca pregăteşte profesionişti. Biblioteca Universităţii trebuie să ofere
studenţilor pentru studiu cele mai bune cărţi şi materiale autentice recunoscute
de marile universităţi. Scoala, adică pregătirea de profesionişti, nu se
poate face din sursele de informaţii gratuite de pe internet.
13. In
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca specialităţile sunt fluide. Se vor scoate specializările de sub
responsabilitatea departamentelor şi a aşa-numitelor secţii. Studenţii vor
putea opta pentru disciplinele pe care doresc să le urmeze potrivit cerinţelor
pieţii, dezideratelor personale şi politicii de credite transferabile în limita
unor contingente anuale fixe, ale unor succesiuni obligatorii de discipline
potrivit standardelor şi a rezultatelor profe-sionale obţinute de către
aceştia.
14. Universitatea
Tehnică din Cluj-Napoca este aliniată la standardele europene. Toate specializările din ciclul de bază (licenţă)
vor fi aliniate la nomenclatorul de specialităţi al universităţilor
comunităţii europene.
15. In
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca plagiatele nu sunt surse de pregătire de
calitate. Lucrările
plagiate trebuie evitate. In biblioteca Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca toate
cărţile care se vor dovedi plagiate vor fi marcate cu litera P pe coperta
cărţii şi vor fi incluse în Indexul Operelor Plagiate de pe
www.plagiate.ro.
Identificarea lucrărilor plagiate se va face cu concursul nemijlocit al studenţilor.
16. Universitatea
Tehnică din Cluj-Napoca nu tolerează impostura intelectuală. Toate tezele de doctorat vor fi publicate
înainte de susţinerea publică.
17. In
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca plagiatul nu este încurajat. Se va acţiona pentru crearea bazelor
unice de lucrări de licenţă şi disertaţie ale Universităţii Tehnice din
Cluj-Napoca.
Abuzul, ca mod de a exista în loc de mod de a crea
Este o caracteristică a omului mediocru ca atunci când nu poate soluţiona o problemă să o modifice. Asta se numeşte la el „creativitate”.
Sub o conducere mai mult decât mediocră, Senatul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca a fost pus să accepte această filozofie primitivă în schimbul privilegiilor împinse fiecăruia în parte şi a supuşeniei faţă de „Rectorat”. Se analizează mai jos un studiu de caz relevant pentru campania electorală pe care conducerea mai mult decât mediocră o doreşte la cheremul său şi cu scopul continuării operei sale de mediocrizare a şcolii superioare tehnice.
Cum se construieşte un abuz?
Conducerea actuală a Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, cea veche, prezintă un apetit maladiv pentru evitarea aplicării legii, pentru aducerea formei clare a legii la o formă convenabilă, ambiguă şi întotdeauna originală.
Textul din Legea educaţiei naţionale prevede când este vorba de relaţia dintre rector şi prorectori că:
„Art. 211.
(1) Rectorul, desemnat conform art.209, este confirmat prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării,
tineretului şi sportului, în termen de 30 de zile de la data selecţiei. …….
(2) Rectorul confirmat de ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, pe baza consultării senatului universitar, îşi numeşte prorectorii….”
|
Când se referă la prorectori, Regulamentului de organizare şi desfăşurare a alegerilor organismelor de conducere din Universitatea Tehnică din Cluj ‐ Napoca 2012, aprobat de Senatul vechi al acestei instituţii, prevede la pct.II/5:
“…Prorectorii sunt numiți de către rector, conform Art. nr. 211/al. 2 din Legea Educației Naționale nr.1/2011. Opţiunile candidaților pentru funcția de rector privind echipa managerială sunt prezentate la depunerea candidaturii…. “
|
şi apoi la pct.VIII/62 se reia precizarea că
“…Candidații la funcția de rector trebuie să depună la registratura universității o scrisoare de intenție, CV‐ ul şi un plan managerial, care să conțină şi echipa managerială propusă, cu minimum 3 zile calendaristice înaintea şedinței de validare a noului Senat al universității….”
|
In spiritul legii, nu se vorbeşte nicăieri că un candidat la funcţia de rector ar trebui să prezinte cuiva, propunerile echipei de prorectori înaintea confirmării sale de către ministrul educaţiei. La Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, apare precizarea care însă excede legea.
La o lege însă nu se poate adăuga sau dintr-o lege nu se poate elimina ceea ce legea prevede.
Cu alte cuvinte dacă legea nu o precizează în sensul că un candidat la calitatea de rector este obligat sau i se interzice să-şi prezinte echipa de prorectori, atunci oricine, inclusiv Senatul Universităţii
nu este îndreptăţit decât eventual să recomande prezentarea echipei manageriale.
Cine doreşte acest abuz? De ce se doreşte acest abuz? Cum se poate elimina abuzul?
Există două căi de a elimina abuzul la lege săvârşit prin necunoaştere sau alte intenţii de către Senatul Universităţii:
a) solicitarea instanţei să oblige Universitatea să respecte legea în literă şi spirit sau
b)contestarea tot în faţa instanţei a situaţiilor în care un candidat ar fi dezavantajat, inclusiv prin prezentarea de către ceilalţi candidaţi a echipei manageriale ca urmare a aceste solicitări impuse prin regulament.
Cum loveşte abuzul instituţia?
Schimbarea problemei nu înseamnă niciodată o soluţie necesară şi suficientă. Pentru exemplificare, fie trei candidaţi la funcţia de rector C1, C2 respectiv C3 şi să presupunem că fiecare dintre ei este ascultător la litera regulamentului cârpit de Senat.
In acest fel pentru un număr precizat de trei protectori, număr care acum nu apare în nici un document care emană de la Senat, fiecare candidat va declara echipa sa managerială adică (P11, P12, P13) pentru C1, (P22, P22, P23) pentru C2 respectiv (P31, P32, P33) pentru C3.
Dacă alegerile îl fericesc pe candidatul C2, atunci el nu va putea să numească decât echipa pipăită pe legea
vechiului Senat.
Cum pierde instituţia?
a) Universitatea va fi împărţită din nou în partide politice după cum sunt alcătuite echipele manageriale, adică se perpetuează caracterul politic de organizare şi existenţă al acesteia.
b) Rectorul C2 nu va fi ales pe criteriul omului celui mai potrivit şi a meritelor sale de om de acţiune ci pe criteriul „omul care mulţumeşte cel mai mare grup de interese din Universitate”
c) Rectorul C2 va fi silit să - şi micşoreze baza de selecţie a prorectorilor săi şi-i va pierde pe (P11,
P12, P13, P31, P32, P33) dar şi pe C1 şi C3 care pentru universitate ar putea constitui o alternativă mult
mai viabilă.
In acest fel Senatul urmăreşte satisfacerea opţiunilor personale ale alesului, fie el C2 şi nu realizarea unei echipe manageriale eficiente şi performante pentru Universitate.
De unde şi vorba Rectorului dus, „…lasă că-ţi vine şi ţie rândul data viitoare!...” (Opere complete, capitolul „M-au ales că i-am plătit bine!”, Alegeri
2008).
Deja vu…
Se pot numi cele două acţiuni posibile în faţa instanţei “acte de jignire” sau “acte de insultare” a Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca?
Categoric nu, fiindcă este dreptul oricărui cetăţean al României să facă apel la instanţă ori de câte ori constată că legea este abuzată sau aplicată eronat şi îi afectează interesele.
Situaţia de mai sus este una tipică însă pentru conducerea Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca care a răspuns de destinele acestei instituţii până la prezentele alegeri. Inainte de a se retrage după modul catastrofal în care a acţionat cel puţini ultimii patru ani, aceeaşi echipă a realizat şi organizarea confuză a
alegerilor anului 2012.
Ce a omis totuşi acel Senat al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca? A omis să precizeze celui care va candida care este numărul maxim de prorectori pe care şi-i poate permite să-i numească pentru a conduce instituţia. Numărul maxim este legat de resursele Universităţii şi pe acestea legea le presupune ca fiind atribute ale adevăratei autonomii universitare.
Dar conducerea actuală nu a avut niciodată în vedere reala autonomie universitară ci numai reala autonomie de decizie a bunului-plac pentru nişte persoane.
Fără multe alte comentarii!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu