Analiza problemei: De ce nu e bine.. ce pare a fi bine?

  Premisele analizei problemei

 Oricum am lua-o, produsul final al unei instituţii academice este OMUL, specialist şi cetăţean.

In ciuda faptului că modul în care am formulat problema in postarea „De ce nu aş angaja în firma mea un absolvent al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca?” a provocat multe reacţii adverse, mi se pare normal ca un candidat la funcţia de rector să pornească demersul său de la starea de fapt reală.

Care este aceasta?

● lumea întreagă este în criză, economică şi socială, privind mai ales educarea forţei de muncă necesare societăţii viitorului, după unii însă, absolvenţii Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca sunt perfecţi!

● lumea tehnicii este într-un punct de cotitură, după unii însă, absolvenţii Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca sunt perfecţi!

● noua Românie nu s-a aşezat încă în lumea fără frontiere, după unii însă, absolvenţii Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca sunt perfecţi!

● lumea academică din toate ţările îşi caută locul şi caută soluţii, după unii însă, absolvenţii Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca sunt perfecţi!

Dacă absolvenţii Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca sunt perfecţi, atunci vă rog să luaţi notă că sunt primul competitor care mă retrag din cursa pentru funcţia de Rector al instituţiei şi accept şi faptul ca aş fi denigrat Universitatea!  Dacă nu.....

Din păcate pentru cei care îşi imaginează că ei sunt perfecţi, că şcoala românească este perfectă, că Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca este perfectă, că absolvenţii Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca sunt perfecţi, percepţia societăţii este cu totul alta. Motivele neîncrederii în educaţia tinerilor din postarea amintită sunt ale patronului şi investitorului, ale părinţilor, ale societăţii şi în final ale tânărului cetăţean.

Profesorul Isoc, care era (este) parte a Universităţii, lucrează cu tineri dar este numai o parte a echipei care formează absolvenţii.

El, profesorul Isoc, singur, nu poate schimba sau adapta nimic dacă echipa în care lucrează nu o face şi nu doreşte să o facă.

Echipa nu poate face nimic dacă nu acceptă să privească realitatea în faţă şi dacă nu-şi asumă riscul de a încerca o adaptare care nu este nici uşoară, nici cunoscută dinainte, dar care este necesară.

Calitatea absolventului trebuie măsurată în fiecare moment pentru a fi cunoscută şi apoi construită cu profesionalism şi cu eficienţă economică, în primul rând pentru această ţară şi pentru societatea care investeşte copiii şi impozitele, care investeşte încrederea în dascălii Universităţii.

Schiţa pentru detalierea analizei

            Analiza pentru rezolvarea problemei „De ce nu aş angaja în firma mea un absolvent al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca?” presupune multe întrebări care să conducă la calea de rezolvare:

► De ce nu a putut Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca să câştige nici un contact în ultima competiţie pentru programul Idei?

► De ce a trebuit Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca să se angajeze în cele trei proiecte doctorale care depăşesc cu totul capacitatea ei ştiinţifică, tehnică şi instituţională?

► De ce este necesar ca în Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca să se încalce propriul regulament şi standardele aplicate deja în toate universităţile bune din ţară prin programarea abuzivă de sesiuni de reexaminare fără număr?

► De ce este necesar ca dascălii Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca să fie obligaţi să organizeze sesiuni de reexaminare şi să încalce în acest fel cele mai uzuale standarde de pregătire universitară?

► De ce numărul de doctoranzi ai Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca angajaţi în schimburi internationale este atât de redus?

► De ce se admite ca tezele de doctorat realizate de doctoranzii Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca să fie plagiate în proporţie mai mare de 80%?

► De ce nu se pun în funcţiune şi nu se folosesc la capacitate standurile de cercetare achiziţionate cu bani grei în Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca?

► De ce nu se achiziţionează în Biblioteca Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca apariţii editoriale de referinţă asa cum se face la toate marile universităţi ale lumii?

► De ce este necesar ca Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca să aibă o schemă de organizare cu un număr atât de important de facultăţi, departamente şi un număr atat de mare de prorectori?

► De ce este necesar ca Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca să posede o structură supradimensionată de servicii şi organe înzestrate cu spaţii şi aflate sub coordonarea unor cadre didactice? Care este randamentul costuri / efecte şi investiţia timp / efecte pentru aceste creaţii birocratice?

► De ce…. ?

► De ce… ?

► De ce…. ?