Noua lege a Educaţiei: Universităţile Sindicale înlocuiesc Universităţile Muncitoreşti…

„Din istorie nu se învaţă nimic, istoria se scrie ca să ştim ce trebuie să repetăm”…

 Legea educaţiei şi regresul oficializat...

 Legea educaţiei naţionale a fost fătată prin asomare şi toată lumea s-a liniştit obosită.

Parlamentul a jubilat că a reuşit să pună educaţia pe un făgaş.

Ar fi regretabil să se afirme că legea nu a adus şi lucruri noi. Multe au fost aduse, şi mai ales multe au fost aruncate cu furca. Ca în Myoritzia!

Alegerile Rectorilor au însemnat, în premieră, exersarea prevederilor legii. Si acum grozăvia a apărut în toată hidoşenia atent mascată de un parlament al regresului şi al îngheţării inerţiale în „…las-o tot aşa ca să ne fie nouă bine….”, adică nouă, universitarilor din parlament, şi nu ţării, contribuabilului fraier şi copiilor lui.

Procedurile puse în viaţă au dovedit că oricum ai asambla-o legea educaţiei a perpetuat organizarea de comitet pcr sau de sindicat comunist a universităţilor.

Din ghiveciul de autonomie universitară combinat cu alegerea democratică a Rectorului a rezultat că a fost consfinţită de fapt cea mai myoritică aberaţie: instituţia universitară cu finanţare din banul public şi condusă de un rector cu atribuţii manageriale, adică de ordonator de credit, care are sub mână directori de departament tot cu atribuţii manageriale, toţi ordonatori de credit aleşi chiar de cei care le sunt subordonaţi.

Astfel legea a consfinţit fără posibilitate de recurs, hoţia sindicală, marele sifon academic al banului public.

 De ce nu e bine….

 Ca să se înţeleagă aberaţia materializată cu legea în mână, trebuie spus că un conducător al unei instituţii poate avea funcţie reprezentativă sau funcţie de conducere activă numită de lege şi ordonator de credit (nemijlocit managerială).

Dacă funcţia de conducător are caracter reprezentativ atunci este firesc ca printre căile de alegere a persoanei potrivite, să fie posibilă şi alegerea din rândul colegilor din instituţie.

Când este vorba despre o funcţie de conducere efectivă, adică de un ordonator de credit, procedura de alegere „democratică” prin votul angajaţilor subordonaţi este incompatibilă cu gestiunea banului public, este incompatibilă cu eficienţa.

Este evident că în această situaţie, alegerea devine politică, iar conducătorul ales devine reprezentantul grupurilor care l-au ales pentru a-i satisface din banul public.

In acest legea educaţiei calcă legea codului fiscal a cărui principiu este gestiunea corectă şi neutră a banului public.

 Universitate Muncitorească, Universitate Sindicală…

 Primii ani ai socialismului au debutat cu o creaţie instituţională inedită: Universitatea Muncitorească. Era universitatea în care profesorii nu mai erau cei rezultaţi prin evoluţia firească profesională ci erau profesorii „curaţi politic”. Pentru a epura în mod eficient învăţământul românesc, partidul comunist a adus noi profesori universitari confecţionaţi peste noapte din muncitori, membri de încredere ai partidului.

In mod simetric, după 1989, când România a revenit în lumea liberă, produsele partidului comunist s-au organizat astfel încât puterea universităţii a rămas în mâna aceloraşi activişti de partid.

Prin noul text de lege, confuzia dintre autonomia universitară, adică organizarea internă profesională şi libertatea de expresie în interiorul universităţii şi prăduirea instituţionalizată a banului public a devenit stare de normalitate.

 Ce urmează?

 Societatea civilă, întreaga societate românească trebuie să cunoască faptul că banul public a încăput în mod nemijlocit pe mâna celei mai proaste gestiuni, a gestiunii sindicale. Practic banul public a fost aruncat la cei care îl vor consuma fără a avea nici cel mai mic respect pentru contribuabil.

Se impune modificarea codului fiscal prin completarea cu prevederea:

„...In nicio instituţie a statutului, nici un ordonator de credite nu poate fi ales în funcţia de conducere prin votul angajaţilor subordonaţi lui din aceea instituţie. Orice ordonator de credit trebuie să fie angajat prin concurs public sau să fie numit dintre persoane care au fost angajate prin concurs public....”

Cu alte cuvinte, rectorul – conducător efectiv, ordonator de credit, şeful de departament nu va trebui ales niciodată de către angajaţi, colegii lui, ci va trebui promovat sau angajat numai prin concurs public, deschis oricărei persoane competente profesionale.

Datorii şi necesare cuvinte…

„Oamenii politici au convingeri, profesionişti au argumente.” (autor necunoscut, februarie 1990)

Necesare cuvinte...

 Cuvintele moto-ului de mai sus le-am auzit în primele zile ale anului 1990. M-au impresionat şi am crezut sincer că fac parte dintr-un colectiv de profesionişti. Realitatea s-a dovedit a fi cu totul alta. Făceam parte dintr-un cuib de oameni care confundau viaţa cu politica şi politica, indiferent de culoare, cu viaţa lor.

O educaţie bine realizată care a trecut prin matriţa de formare a anilor 70 în care s-a născut şi apoi s-a aplicat în mod sistematic aceea sintagmă atât de plăcută a lui Ceauşescu „…om de partid şi de stat…” s-a dovedit a fi foarte eficientă. Ruperea din ea este un chin pe care cei mai mulţi nu-l pot suporta. Este atât de simplu să supui la vot că „1 + 1 = 2” sau nu, faţă de a-ţi asuma răspunderea că „1 + 1 =2”.

O cocomârlă hărşită a Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca îmi cerea cândva, nici mai mult nici mai puţin, dacă doresc modernizarea, decât să-mi conving colegii să folosească notarea cu zecimale.

Biata cocomârlă! Nu realiza cât este de ridicolă: notarea cu zecimale este problemă tehnică şi nu trebuie votată! Ea este o necesitate şi o impune comunitatea europeană şi lumea civilizată. Isoc a aplicat-o şi i-a adus perfecţionări: atât şi nimic mai mult!

Perfecţionările vor fi acceptate odată de profesionişti pe bază de argumente, da, de profesionişti şi niciodată de activişti. Activiştii vor trebui să recunoască odată, la urmă de tot, starea de fapt. Partea nefavorabilă este că până când activişti vor fi obligaţi de lege, care acum este strâmbă şi şuie, să aplice un mecanism corect şi compatibil de evaluare, mulţi tineri se vor fi scârbit de şcoala unde amatorismul este confundat cu profesionalismul şi profesionalismul cu politica. Este păcat că România, mai mult, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca se va fi dovedit că a mai pierdut un start spre lumea civilizată. Nu este prima dată , dar este la fel de regretabil.

Pentru cei care pot trece peste emoţionalul lecturii şi citirii cuvintelor fără a se căuta înţelegerea ideilor, va fi uşor să se regăsească persoana în citatul de mai sus.

Mai mult, este uşor de identificat prin cuvintele citatului că peste oameni politici şi profesionişti există necunoscătorii şi oamenii de nimic. In absenţa competenţei, plăcerea lor este să aşeze politica peste profesional. De aici rezultă abuzul, de aici rezultă corupţia, de aici rezultă lipsa de performanţă.

Aşa s-a întâmplat şi când Isoc a fost concediat iar Senatul ruşinii a votat pentru că aşa i s-a cerut.

Tot aşa a fost şi atunci când un profesor al Politehnicii din Cluj a fost descoperit, în urmă cu mulţi ani, ca plagiator al tezei de doctorat, teza s-a anulat şi apoi plagiatorul a ieşit la pensie, bine merci, tot ca profesor al Politehnicii.

Tot aşa a fost şi când teza unui profesor al zilelor noastre a cuprins rezultatele unor contracte ale unui respectabil dascăl şi cercetător şi acest dascăl a fost ţinut apoi ani de zile la uşa rectorului bazinist să-şi caute de pomană dreptatea cu ruşinea că el nu poate da Universitatea în judecată pentru drepturile lui.

Tot aşa a fost şi atunci când alţi specialişti de excepţie au fost „ajutaţi” să plece din Politehnică sau au fost catalogaţi drept nebuni.

Ceauşescu ar fi mândru de produsele educaţiei sale….. adevăraţi oameni de partid şi de stat, profesionişti ba!

Datorii… 

Simt nevoia să răspund pe scurt şi în limitele opiniei personale, argumentate de câte ori se poate, unor persoane cu sau fără nume, care însă au simţit nevoia dialogului. Ordinea este cu totul aleatoare…

Dumneavoastră ştiţi că se fac angajări după bunul plac, simpatie şi interese personale şi nu după performanţe şi abilităţi?

E greu de crezut că un om care are numai convingeri, ar putea să facă altceva decât să-şi satisfacă orgoliile şi dorinţa de putere. Un om competent l-ar deranja în orice moment. Instituţia nu contează cât timp fiecărui şefuţ i se permite să declare ritos: l’Etat c’est moi! Unii o şi cred….

Am impresia că aveţi o abordare profund binară: totul e alb sau totul e negru. Lumea însă nu e nici măcar gri - e efectiv infinit colorată!

Trebuie să recunosc romantismul imaginii. Din păcate o imagine atât de umanistă nu ţine nici de foame nici de sete. Cred că veţi găsi destui ziarişti care să facă din această temă multe episoade din ciclul „Să ne plângem că suntem unici şi nu ne înţelege nimeni!”

Absolvenţii UTCN se descurcă satisfăcător aş zice. Evident, întotdeauna se poate şi mai bine dar asta depinde mai ales de ei. Este posibil ca majoritatea persoanelor din UTCN, inclusiv studenţii, să fie mulţumită cu starea de fapt. V-aţi gândit la acest aspect?

Si locuitorii Atlantidei râdeau şi se credeau unici pe când continentul lor se scufunda. Un prieten oltean îmi spunea că Jiul separă două lumi: râsul lumii de restul lumii! E greu să spui în care parte eşti când nu treci să vezi şi cealaltă parte. Atâta vreme cât un profesor nu se aşează, obiectiv pe poziţia unui patron, pregătirea studenţilor săi este excelentă!

Absolvenţii nu-şi dau singuri examenul vieţii ci în faţa societăţii, oricât de general al fi termenul. „Majoritatea persoanelor din UTCN” pot fi eventual o mică parte din societate şi nici într-un caz cea mai reprezentativă în număr şi durată temporală.

Satisfacţia nu este o boală dar nu poate fi nici medicamentul universal al frustrărilor pentru rezultatele competiţiilor adevărate.

Ziariştii români specializaţi în sport au o vorbă foarte neaoşă: „… echipa României a avut ghinion…”. Corect se spune „echipa României a jucat prost, mult mai prost de cât adversara ei…”.

In orice caz, majoritatea decide cum doreşte să arate viitorul tuturor - toţi primim ceea ce merită mjoritatea!

E un punct de vedere. Nu cred că am vreun motiv să-l împărtăşesc. Majoritatea decide eventual politic. Profesional, majoritatea nu există. Profesional majoritatea poate fi „prostimea”. Edgar Alan Poe spunea că „Odată cu creşterea competenţei numărul celor care te înţeleg scade….”. Curba lui Gauss spune în alt fel acelaşi lucru. De ce aş accepta un dat sau un vot? Ca să plac cuiva şi să ajung să-mi fie scârbă de mine?

….Atunci când aţi fost dat afară din Facultate, nu îmi amintesc să fi ieşit studenţii în stradă să vă susţină. Poate dimpotrivă, unii s-au şi bucurat.

Un tată de patru copii vă spune că tinerii sunt mult mai realişti şi mai înţelepţi decât mulţi dintre adulţii îndoctrinaţi. 

Cele mai frumoase vorbe pe care mi le-a postat un fost student căruia nu i-am aflat niciodată numele au fost „…Domnule Profesor, mă bucur că v-au dat afară din Politehnică. Acum veţi putea să le demonstraţi care este valoarea DVoastră adevărată…”! Mă-nclin în faţa curăţeniei şi purităţii de cristal a minţii tale, tinere discipol! Acestui om îi sunt dator cu viaţa şi munca mea şi aş fi fost jignit dacă aceşti tineri puri ar fi ieşit în stradă pentru a mă apăra…..

Probabil ca metodele d-voastră erau perfecte, dar nu aţi reuşit să îi convingeţi şi pe studenţi de acest lucru. Unii încă mai sunt marcaţi de lucrul cu hârtia milimetrică...
Chiar dacă aţi fi singurul profesor perfect din aceasta şcoală, se pare că sunteţi şi singurul absolut convins de acest lucru.
Dacă pe studenţi nu aţi reuşit să îi convingeţi, cum aţi putea să îi convingeţi pe colegii d-voastră să vă susţină ca rector?
Mă întreb, în loc să vă preocupaţi de perfecţiunea celorlalţi, oare nu aţi fi mai câştigat dacă v-aţi preocupa de propria perfecţionare în a comunica cu oamenii?

Simt că tot ce trebuia spus a fost spus. In completare, în acest moment studiile mele privind noile tehnici de instruire în inginerie pe care le-am dezvoltat şi continui să le dezvolta au plecat spre reviste de specialitate. In ele se află argumente şi rezultate şi nu predici de convins grupuri de studenţi şi colegi.

Absolvenţii noştri sunt foarte utili la IBM, Google, Microsoft, INRIA, Ecole Normale, DaimlerChrysles, Volgswagen, SAP (cred că aţi auzit de aceste firme)..., marilor universităţi din SUA şi Europa şi multor firme din Cluj şi ţara, pe baza impozitelor cărora se bazează bugetul local în mare parte, şi cel naţional parţial. S-ar putea să fiţi greşit informat. Iar denigrările ar putea să aibă şi o altă urmare.

Mi-ar fi foarte greu să comentez măcar fiindcă de răspuns nu poate fi vorba. Câtă carte ştiu studenţii acestui dascăl este greu de spus. Oricum că „…impozitul este buget, buget local şi naţional parţial ….. „ este cert!!!!!

1) Legat de concedierea d-voastră, mă întreb de ce aţi considerat că merită să insistaţi (în contra regulamentului UTCN!) pe nişte aspecte care par fi lipsite de importanţă pentru majoritate? Daca aţi fi rămas în universitate puteaţi eventual construi ceva cu adevărat important. Nu credeţi?

Fiecare ne alegem morile de vânt pe măsura personalităţii şi opţiunilor individuale. Eu nu mi-am propus să fac ceva anume „important” pentru universitate ci mi-am propus doar să-mi fac profesia la cele mai înalte cote. Viitorul este cel care v-a dovedi alegerea. Despre regulament şi despre contra….

2) Presupunând că intenţiile d-voastră sunt bune, ce vă face să credeţi că modalitatea de acţiune pe care aţi ales-o este cea mai potrivită? Demonstrează rezultatele obţinute până acum acest lucru?

O vorbă înţeleaptă, mult prea înţeleaptă că să o putem ignora sau înlocui spune că „Se termină când se termină”.

3)Ce speraţi să obţineţi prin această candidatură? Ce şanse reale credeţi că aveţi?

Multe. Faptele au dovedit şi o vor dovedi şi pe mai departe.

Dacă ar fi să o luaţi de la capat - să daţi timpul înapoi - ce aţi schimba în atitudinea şi demersurile dvs. ?

Absolut nimic. Ce aş fi eu dacă nu aş fi eu? De fapt torţionarii au urmărit un singur lucru: să mă facă să fiu ce nu sunt eu.

Vă înţeleg scârba de a "vă aduna" cu non-valori cunoscute, totuşi, ei au devenit tot mai bogaţi şi tot mai puternici, iar dvs. aţi devenit tot mai sărac si controversat.

Controversaţi sunt numai oamenii vii, iar adevărata bogăţie este lupta care te face mai om. Credeţi că „ei” („ei” pe care eu nu-i cunosc, nu-i invidiez şi mai ales nu doresc să-i cunosc) sunt mai oameni decât erau înainte de a se manifesta ca haită de torţionari? Mă îndoiesc că în faţa copiilor lor vor fi nişte modele şi nişte icoane….

Finalul cursei: Arpegii, solfegii, falsete…

Umblă pe calea dreptăţii dacă doreşti să te numeşti drept.

Final fără final….

M-am retras din cursa pentru funcţia de rector al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca!

Este o decizie şi nu un moft, este o decizie bărbătească raţională şi nu o mişcare de imagine.

Justificare

Nu doresc să particip la o competiţie politică ci la o competiţie profesională.

Am considerat întotdeauna că Rectorul trebuie să fie un manager al universităţii sau o persoană reprezentativă. Simultan nu este nici cazul şi nu este nici posibil.

Am sperat că noua lege a educaţiei a tranşat problema şi a permis universităţilor să opteze pentru definirea şi alegerea celor două persoane şi că Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca a ales calea ruperii de trecut.

Error!

Pentru Universitatea tehnică din Cluj-Napoca noua lege nu a modificat fondul problemei ci numai cosmetica.

Adică se va alege un Preşedinte al Senatului care se va dori a fi reprezentativ pentru comunitatea Universităţii. Se poate….

Rectorul însă? Nu un rector adevărat, nu. Adică rectorul nu va trebui să fie manager ci numai Rector-tătuc!

Campania „electorală” a dovedit fără posibilitate de tăgadă că noul rector nu este chemat să servească interesele Universităţii ci este chemat să gestioneze interesele meschine şi mărunte ale unor grupuri de presiune, sincere în fond, dar create ad-hoc şi în mod emoţional.

Nu este de mirare că un Senat retrograd ca cel existent până la momentul începerii procesului de alegere al Rectorului nu a fost în stare să înţeleagă că o instituţie de stat nu poate avea conducătorul ales de angajaţii acesteia.

Nu a fost în stare să înţeleagă sau nu a dorit să înţeleagă că un astfel de Rector, al majorităţii, nu poate face altceva decât cosmetica imaginii Universităţii şi nicidecum conducerea acesteia spre performanţă.

El nu poate conduce prin aducerea alături de el a celor mai buni oameni ai instituţiei ci numai prin formarea unei echipe de „reprezentanţi”.

Cu alte cuvinte, instituţia, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca este condamnată să rămână în continuare o organizaţie de partid (musai comunist, fiindcă asta este o experienţă verificată şi avem şi cadrele asigurate chiar dacă formal ele apar ca fiind înrolate în alte partide politice) sau o organizaţie sindicală: noi facem, noi controlăm, noi validăm, noi ne votăm salariile şi tot noi votăm că suntem buni. Musai cei mai buni de pe mapamond!

In aceste condiţii, am socotit că am nimerit într-un joc pe care nu mi l-am dorit şi pentru care nu sunt pregătit! Sunt profesionist şi nu sunt om politic! Trăiesc să gândesc şi să fac şi nu ştiu trăiesc să vorbesc frumos şi să plac!

Declar public că recunosc că m-am născut prea devreme dar nu doresc să trag concluzia că m-am născut de pomană!

Speranţe

In opinia mea, nu există lucru mai păgubos decât a trăi fără speranţe.

Sper în acest fel ca Rectorul care va fi ales să fie în stare să arunce din pieile învechite şi meschine pe care votul popular îl obligă să le poarte. Sper că acest om va fi în stare să facă pasul de la poziţia de Rector-tătuc, servitor al fiecărui grup de angajaţi la Rectorul - Universităţii, profesionistul care să pună în primul plan Universitatea ca instituţie şi scop.  

Pentru a dovedi că renunţarea mea la o competiţie pentru care nu am abilităţi şi plăcere nu a fost o simplă acţiune laşă, las cu beneficiul de donaţie celui care va învinge şi va şti să valorifice oricare din ideile pe care le-am purtat spre a dovedi că ştiu şi pot face din Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca ceea ce ea ar merita să fie.

Sper sincer să se înţeleagă că în acest moment arborarea de către Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca a stindardului integrităţii şi profesionalismului reprezintă un avantaj care o poate propulsa benefic între Universităţile din România. Această imagine o poate face deosebit de atractivă pentru cei mai buni tineri din România care constată că plagiatul, lipsa de profesionalism, impostura, corupţia sunt generalizate în toate instituţiile universitare.

Este cert că demersul de a deveni integri nu se va reuşi din prima, că este dificil să transformi o pepinieră de plagiatori într-un bastion al integrităţii, dar odată ce stindardul este recunoscut, fiecare dintre noi va şti care este calea pe care o are de urmat.

Si calea este uneori mai importantă decât rezultatele pe care însă le condiţionează….

Gânduri de mulţumire …

Mulţumesc tuturor colegilor care, în mod decent şi corect, au acceptat jocul de a percepe lumea şi pe alte căi decât cele tradiţionale, au acceptat să cunoască şi să se pronunţe public.

Un motiv al retragerii candidaturii mele este dorinţa de a nu minţi şi de a nu induce în eroare bună-credinţa, de a nu intra în confuzia din care ar putea rezulta că dorinţa de a reforma Universitatea exprimată, crez exprimat in mod plenar de mine, ar fi de fapt o simplă si maruntă dorinţă de mărire.

Dacă aş fi acceptat intrarea în votul politic mi-aş fi murdărit principiile enunţate şi mi-aş fi negat profesionalismul pe care-l posed.

…Prolog

Un cuvânt pentru cei care îşi imaginează că retragerea mea din cursa pentru funcţia de Rector al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca înseamnă dispariţia persoanei din viaţa publică şi liniştea lor întru rele.

Error!

Calea de rezolvare: Oamenii şi nu clădirile, dascălul – profesionist şi nu dascălul - activist de partid, cetăţeanul liber şi nu sluga…

Nu zidurile fac o şcoala, ci spiritul ce domneşte într-însa (Regele Ferdinand al României).

Soluţia problemei pare simplă. Omul, omul, omul!

Cu alte cuvinte: Pregătiţi, stimulaţi şi valorificaţi oameni, reparaţi şi întreţineţi clădirile şi nu invers!

Soluţia pare simplă şi totuşi, calea concretă constă în transformarea dascălului-activist de partid (indiferent de partid) în dascăl-profesionist.

Dascălul actual al Universităţii este mai ales dascălul - activist de partid. El poate trăi numai sub umbrela partidului şi spune numai ce spune şeful lui.

Dascălul – activist de partid nu gândeşte, el este pus să voteze şi votează ascultător. Preferă întotdeauna numai votul secret. Asta ca să nu rămână urme. 

Teama de a greşi îl împiedică să gândească, îl împiedică să acţioneze. Teama de a gândi îl face sclav al unor grupuri care au singura calitate că se pot organiza rapid. Sunt grupurile care sprijină calea corupţiei, sunt grupurile pentru care nu există decât ziua de azi!

Dascălul actual al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca trebuie să ajungă dascăl-profesionist pe deplin aliniat oricărui coleg de-al lui din ţările civilizate. Dascălul – profesionist este liber, se exprimă liber, caută soluţii noi, îşi foloseşte propria valoare individuală şi formează curente de opinie în care studenţii sunt prinşi şi antrenaţi spre propria lor devenire.

Cum se ajunge dascăl - profesionist din dascălul  - activist de partid?

Singura cale prin care oamenii Universităţii care nu au înţeles încă sensul actualităţii să se alinieze noului curent este competiţia. Competiţia costă puţin dar are efecte incredibile.

Transformarea se face numai de către cei care acceptă şi pot să se transforme.

Transformarea nu trebuie să fie muncă de propagandă, activitate politic-ideologică sau formarea de găşti cu lideri de opinie şi mandate de activitate de conducere.

Transformarea se poate face simplu prin recunoaşterea valorilor umane, stimularea creativităţii şi valorificarea fiecărui om în limitele maxime ale resurselor sale.

Transformarea presupune cu necesitate deschiderea şi transparenţa. Intrarea oricărui om de valoare în Universitate trebuie să fie foarte facilă iar plecarea celor care nu pot atinge standardele trebuie să fie liberă şi de bună voie.

Transformarea se face prin impunerea căilor şi supunerea necondiţionată a tuturor membrilor comunităţii la aceste reguli.

Prima cale este cea a integrităţii. Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca va trebui să fie prima universitate din România care arborează drapelul integrităţii. Acţiunile sunt simple şi nu necesită nici o investiţie specială: 

a) Punerea la index a tuturor lucrărilor plagiate din biblioteca Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca (prin prevederea literei „P” pe copertă şi cu plagiatele identificate de studenţi şi puse pe site-ul www.plagiate.ro).

b) Realizarea bazei unice de lucrări de licenţă şi disertaţie realizate în Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.

A doua cale este cea a realizării unui învăţământ tehnic pe baze profesionale prin:

a) completarea fondului bibliotecii Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca prin achiziţionare de lucrări care sunt de referinţă pentru toate universităţile mari din lume.

b) interzicerea cu desăvârşire a copierii lucrărilor de referinţă din biblioteca Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca.

c) transformarea sălilor bibliotecii Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca în puncte nodale ale procesului de instruire a studenţilor.

d) creşterea ponderii activităţilor practice (lucrări şi proiect) în detrimentul activităţii de curs şi reducerea numărului de discipline.

e) eliminarea cu desăvârşire a sesiunilor speciale, extraordinare şi de pomană din anul universitar.

f) iniţierea şi instituţionalizarea conexiunilor cu asociaţiile profesionale care să dea avizele profesionale pe toate programele analitice şi pe planurile de învăţământ al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca.

g) fluidizarea studiilor de inginerie prin eliminarea secţiilor şi a patronării specializărilor de către departamente şi prin definirea corectă a traseelor de parcurgere de studiilor.

La aceste două căi se adaugă o condiţie esenţială pentru calitatea învăţământului şi pentru realizarea unei relaţii corecte cu bugetul public: Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca va diminua contigentele de studenţi până la nivelul real optim suportat de resursele sale materiale şi umane iar pe perioada şcolarizării nici un student nu este autorizat să lucreze cu contract de muncă decât în posturile part-time create în interiorul instituţiei.

In acest fel Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca are şansa să devină o universitate a integrităţii şi profesionalismului!

Prin integritate şi profesionalism se va sfărâma pentru totdeauna şi şcoala tehnică ajutătoare înfiinţată în ultimii ani şi menţinută de indivizi străini de ţinuta academică şi care au introdus corupţia în Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca şi dispreţul faţă de şcoala adevărată şi dascălii adevăraţi.

Universitatea Tehnică poate deveni cea mai bună Universitate Tehnică a Transilvaniei şi una din cele mai bune Universităţi Tehnice ale Europei.  

Imaginea Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca nu trebuie să se compună din cioburi, lozinci şi zdrăngănele ci din principii, fapte şi valoarea adevărată a oamenilor săi şi a oamenilor pe care-i construieşte!

Analiza problemei: De ce nu e bine.. ce pare a fi bine?

  Premisele analizei problemei

 Oricum am lua-o, produsul final al unei instituţii academice este OMUL, specialist şi cetăţean.

In ciuda faptului că modul în care am formulat problema in postarea „De ce nu aş angaja în firma mea un absolvent al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca?” a provocat multe reacţii adverse, mi se pare normal ca un candidat la funcţia de rector să pornească demersul său de la starea de fapt reală.

Care este aceasta?

● lumea întreagă este în criză, economică şi socială, privind mai ales educarea forţei de muncă necesare societăţii viitorului, după unii însă, absolvenţii Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca sunt perfecţi!

● lumea tehnicii este într-un punct de cotitură, după unii însă, absolvenţii Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca sunt perfecţi!

● noua Românie nu s-a aşezat încă în lumea fără frontiere, după unii însă, absolvenţii Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca sunt perfecţi!

● lumea academică din toate ţările îşi caută locul şi caută soluţii, după unii însă, absolvenţii Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca sunt perfecţi!

Dacă absolvenţii Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca sunt perfecţi, atunci vă rog să luaţi notă că sunt primul competitor care mă retrag din cursa pentru funcţia de Rector al instituţiei şi accept şi faptul ca aş fi denigrat Universitatea!  Dacă nu.....

Din păcate pentru cei care îşi imaginează că ei sunt perfecţi, că şcoala românească este perfectă, că Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca este perfectă, că absolvenţii Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca sunt perfecţi, percepţia societăţii este cu totul alta. Motivele neîncrederii în educaţia tinerilor din postarea amintită sunt ale patronului şi investitorului, ale părinţilor, ale societăţii şi în final ale tânărului cetăţean.

Profesorul Isoc, care era (este) parte a Universităţii, lucrează cu tineri dar este numai o parte a echipei care formează absolvenţii.

El, profesorul Isoc, singur, nu poate schimba sau adapta nimic dacă echipa în care lucrează nu o face şi nu doreşte să o facă.

Echipa nu poate face nimic dacă nu acceptă să privească realitatea în faţă şi dacă nu-şi asumă riscul de a încerca o adaptare care nu este nici uşoară, nici cunoscută dinainte, dar care este necesară.

Calitatea absolventului trebuie măsurată în fiecare moment pentru a fi cunoscută şi apoi construită cu profesionalism şi cu eficienţă economică, în primul rând pentru această ţară şi pentru societatea care investeşte copiii şi impozitele, care investeşte încrederea în dascălii Universităţii.

Schiţa pentru detalierea analizei

            Analiza pentru rezolvarea problemei „De ce nu aş angaja în firma mea un absolvent al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca?” presupune multe întrebări care să conducă la calea de rezolvare:

► De ce nu a putut Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca să câştige nici un contact în ultima competiţie pentru programul Idei?

► De ce a trebuit Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca să se angajeze în cele trei proiecte doctorale care depăşesc cu totul capacitatea ei ştiinţifică, tehnică şi instituţională?

► De ce este necesar ca în Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca să se încalce propriul regulament şi standardele aplicate deja în toate universităţile bune din ţară prin programarea abuzivă de sesiuni de reexaminare fără număr?

► De ce este necesar ca dascălii Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca să fie obligaţi să organizeze sesiuni de reexaminare şi să încalce în acest fel cele mai uzuale standarde de pregătire universitară?

► De ce numărul de doctoranzi ai Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca angajaţi în schimburi internationale este atât de redus?

► De ce se admite ca tezele de doctorat realizate de doctoranzii Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca să fie plagiate în proporţie mai mare de 80%?

► De ce nu se pun în funcţiune şi nu se folosesc la capacitate standurile de cercetare achiziţionate cu bani grei în Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca?

► De ce nu se achiziţionează în Biblioteca Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca apariţii editoriale de referinţă asa cum se face la toate marile universităţi ale lumii?

► De ce este necesar ca Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca să aibă o schemă de organizare cu un număr atât de important de facultăţi, departamente şi un număr atat de mare de prorectori?

► De ce este necesar ca Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca să posede o structură supradimensionată de servicii şi organe înzestrate cu spaţii şi aflate sub coordonarea unor cadre didactice? Care este randamentul costuri / efecte şi investiţia timp / efecte pentru aceste creaţii birocratice?

► De ce…. ?

► De ce… ?

► De ce…. ?

Problema: De ce nu aş angaja în firma mea un absolvent al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca ...

Pentru că un absolvent al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca nu a învăţat şi nu are  cultura muncii…

Pentru că un absolvent al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca nu ştie că ziua de muncă are opt ore, minut cu minut…

Pentru că un absolvent al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca are pe diplomă note mari, dar nu le poate proba prin ceea ce face…

Pentru că un absolvent al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca nu are educaţia  răspunderii individuale….

Pentru că un absolvent al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca nu ştie să ducă nici un lucru început la bun sfârşit…

Pentru că un absolvent al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca nu are iniţiativă…

Pentru că un absolvent al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca nu ştie să înveţe…

Pentru că un absolvent al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca trebuie dădăcit la fiecare pas…

Pentru că un absolvent al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca  nu are nici o noţiune a relaţiei dintre muncă şi răsplată…

Pentru că un absolvent al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca fuge de problemele practice dintr-o firmă…

Pentru că un absolvent al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca doreşte să lucreze numai în specialitatea diplomei lui…

Pentru că un absolvent al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca nu ştie că mai are de învăţat şi că este datoria lui să înveţe…

Pentru că un absolvent al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca nu ştie ce sunt termenele şi nu ştie să respecte termenele…

Pentru că un absolvent al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca nu are autonomie decizională….

Pentru că un absolvent al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca nu este bine pregătit in acest moment pentru a lucra intr-o firma din România…. 

Candidatură pentru funcţia de rector al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, alternativa 2012…

Premise

In luna martie 2008, înainte de  a fi concediat disciplinar, pentru „delicte multiple” de către Rectorul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, „delicte” pentru care justiţia română nu s-a pronunţat nici în prezent, îmi prezentam candidatura pentru funcţia de rector.

Fără ideea de a face din actualele alegeri un scop în sine, am găsit că ar fi necesar şi util să-mi anunţ candidatura ca o alternativă la celelalte candidaturi întrucât numai diversitatea poate crea valoare.

Motivele sunt legate în mod firesc de experienţa pe care o posed şi de viziunea modernă pe care o pot aborda în conducerea unei instituţii de învăţământ superior.

In acest moment o analiză - diagnostic succintă a situaţiei Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca reliefează următoarele stări de fapt:

- prin modul discutabil în care a acţionat, fosta conducere a Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca  a funcţionat exclusiv pentru cei angajaţi ca profesori şi numai pentru aceştia. - prin modul discutabil în care a acţionat, fosta conducere a Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca nu a avut nici cea mai elementară preocupare pentru studenţi ca viitori cetăţeni responsabili şi calificaţi ai României. - prin modul lipsit de viziune în care a acţionat, fosta conducere a Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca nu a valorificat în nici un fel avantajele poziţiei geografice de excepţie în spaţiul european şi mediul său multicultural în care este situată. - prin modul discutabil în care a acţionat, fosta conducere a Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca a fost preocupată numai de creşterea ponderii personalului auxiliar şi al spaţiilor de birouri, de creşterea gradului de birocratizare, de servirea clientelei politice şi de sprijin a conducerii alese.

In acest moment consider că în calitatea pentru care îmi depun candidatura:

Ce nu voi face niciodată:

- nu voi angaja pe nici unul din copii mei în Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca; - nu voi accepta ca un profesor al Universităţii Tehnice să primească ti­tlul de „profesor emerit” sau „doctor honoris causa” numai pentru sim­plul fapt că a împlinit o anumită vârstă şi că a muncit fără să câr­tească vreodată împotriva conducerii Universităţii. - nu voi accepta să cobor atât de jos încât să ofer premii pentru in­ven­ţii fabuloase şi de mirarea lumii unor şcoli profesionale din ţările Africii. - nu voi accepta să fac vizite private la Papa în numele poziţiei de Rec­tor al universităţii Tehnice şi pe banii publici.  - nu voi accepta să construiesc birouri de lux şi să inventez funcţii sforăitoare pentru cei care ar putea să-mi fie apropiaţi ca să le plătesc supuşenia. - nu voi accepta ca studenţii Universităţii să primească nişte titluri sau diplome fără valoare socială de utilizare. - nu voi accepta ca banul public să fie prăduit de către nimeni şi în nici o ocazie.

Ce voi face intotdeauna:

- voi avea deplină înţelegere şi atentă preocupare pentru studenţi şi, mai ales, pentru studenţi. - voi crea condiţiile ca fiecare dascăl al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca să lucreze în demnitate, prin valorificarea deplină a întregului lor potenţial în limitele tuturor capabilităţilor lor. - voi respecta aplicarea legilor ţării şi a standardelor profesionale în li­tera şi spiritul lor. - voi face din orice acţiune cu referire la studenţi sau dascăli motive de competiţie pentru ca fiecare să-şi poată demonstra adevărata valoare.

Imi pun întreaga capacitate la dispozitie pentru a asigura pentru Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca atingerea scopului pentru etapa de evoluţie viitoare descris prin

Integrare, integritate, revalorizare

prin punerea în viaţă a obiectivelor concrete ale unui plan managerial realist.

Plan managerial 

1.      Responsabilizarea membrilor Senatului Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca. Votul membrilor de Senat trebuie să fie nominal, pentru toate deciziile elaborate. In acest fel, fiecare membru al Senatului va deveni responsabil pentru votul pe care-l dă pentru gestiunea activităţii Universităţii din banul public.

2.      Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca este numai instituţie de învăţământ şi cercetare. Universitatea va externaliza toate serviciile care nu ţin de educaţie şi cer­ce­­tare, în principal, serviciile de cantină, cazare a studenţilor şi administrative (cu­­ră­ţenie, atelier prelucrare lemn, reparaţii etc).

3.      Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca lucrează eficient. Universitatea va reduce numărul de personal didactic auxiliar şi administrativ cu circa 30% faţă de momentul actual şi va crea un număr de circa 100 de locuri de muncă în care vor fi angajaţi part-time stu­denţi.

4.      In Universitatea Tehnică Tehnică din Cluj-Napoca activitatea de cercetare este integrată. Pentru eficientizare economică activitatea de cercetare ştiinţifică se va in­tegra în cel mult 10 domenii majore centralizate la nivelul Universităţii care să per­mi­tă concentrarea de specialităţi învecinate sau complementare.

5.      Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca reduce birocraţia. Se va introduce sem­nă­tura electronică şi se vor realiza serviciile electronice integrate prin care să se eli­mi­ne circuitele birocratice consumatoare de hârtie şi muncă neeficientă. 

6.      In Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca există respectul deplin pentru banul public. Pe perioada anului universitar studenţii Universităţii care studiază pe ban pu­blic nu pot lucra ca angajaţi ci numai în regim part-time, în locuri de muncă oferite de universitate. Statul asigură condiţii de învăţământ gratuit din banul public şi în pe­ri­oa­da în care o persoană beneficiază de servicii asigurate din banul public ea nu este îndreptăţită să obţină venituri proprii. 

7.      Structura Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca este una simplă. Nu­mă­ru­l de fa­cul­tăţi, ca unităţi administrative intermediare, se reduce la trei: una de inginerie me­ca­nică, una de inginerie civilă şi una de inginerie electrică.

8.      Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca se supune controlului profesioniştilor. In­­stituirea unui me­ca­nism procedural de avizare permanentă a programelor analitice ale spe­cia­li­tă­ţilor Universităţii de către asociaţiile profesionale de ingineri.

9.      Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca preferă calitatea şi nu cantitatea. Prin po­­li­tica de gestiune a contigentelor de studenţi se va urmări o diminuare a acestora cu circa 30% faţă de contigentele actuale cu asigurarea condiţiilor pentru preluarea de studenţi din ţările europene. Prin aceasta se urmăreşte realizarea unui optim firesc prin adap­ta­rea efectelor sociale la resursele reale în condiţiile deservirii depline a comenzii so­cia­le.

10. In Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca primează calitatea. Ma­jo­ri­tatea dis­ci­pli­ne­lor din ciclul de licenţă se vor cuprinde în lanţuri condiţionate de evoluţie profe­sio­nală şi numărul de sesiuni de examene se va limita cu stricteţe la două într-un an de stu­diu pentru fiecare semestru cu posibilitatea de reluare a disciplinelor care nu con­di­ţio­nea­ză evoluţia în anii următori şi întreruperea evoluţiei până la promovarea exa­me­ne­lor pentru disciplinele care sunt premergătoare.

11. In Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca se face formare în inginerie nu in­for­mare tehnică generală. Se va acţiona prin promovarea unui proiect de dimi­nu­are a numărului de discipline pe durata unui semestru cu reducerea semnificativă a pon­de­rii activităţii de curs în raport cu activităţile aplicative nemijlocite.

12. Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca pregăteşte profesionişti. Biblioteca Uni­ver­sităţii trebuie să ofere studenţilor pentru studiu cele mai bune cărţi şi materiale au­ten­tice re­cu­nos­cute de ma­­rile universităţi. Scoala, adică pregătirea de profesionişti, nu se poate face din sur­sele de informaţii gratuite de pe internet.

13. In Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca specialităţile sunt fluide. Se vor scoate spe­cializările de sub responsabilitatea departamentelor şi a aşa-numitelor secţii. Stu­den­ţii vor putea opta pentru disciplinele pe care doresc să le urmeze potrivit cerin­ţe­lor pieţii, dezideratelor personale şi politicii de credite transferabile în limita unor con­tin­gente anuale fixe, ale unor succesiuni obligatorii de discipline potrivit standardelor şi a re­zul­ta­telor profe-sionale obţinute de către aceştia.

14. Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca este aliniată la standardele europene. Toate specializările din ciclul de bază (licenţă) vor fi aliniate la nomenclatorul de spe­­­cia­lităţi al universităţilor comunităţii europene.

15. In Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca plagiatele nu sunt surse de pregătire de calitate. Lucrările plagiate trebuie evitate. In biblioteca Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca toate cărţile care se vor dovedi plagiate vor fi marcate cu litera P pe co­per­ta cărţii şi vor fi incluse în Indexul Operelor Plagiate de pe www.plagiate.ro. Iden­ti­fi­carea lucrărilor plagiate se va face cu concursul nemijlocit al studenţilor.

16. Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca nu tolerează impostura intelectuală. Toa­­te tezele de doctorat vor fi publicate înainte de susţinerea publică.

17. In Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca plagiatul nu este încurajat. Se va ac­ţio­na pentru crearea bazelor unice de lucrări de licenţă şi disertaţie ale Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca.

Abuzul, ca mod de a exista în loc de mod de a crea

Este o caracteristică a omului mediocru ca atunci când nu poate soluţiona o problemă să o modifice. Asta se numeşte la el „creativitate”.

Sub o conducere mai mult decât mediocră, Senatul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca a fost pus să accepte această filozofie primitivă în schimbul privilegiilor împinse fiecăruia în parte şi a supuşeniei faţă de „Rectorat”. Se analizează mai jos un studiu de caz relevant pentru campania electorală pe care conducerea mai mult decât mediocră o doreşte la cheremul său şi cu scopul continuării operei sale de mediocrizare a şcolii superioare tehnice.

Cum se construieşte un abuz?

Conducerea actuală a Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, cea veche, prezintă un apetit maladiv pentru evitarea aplicării legii, pentru aducerea formei clare a legii la o formă convenabilă, ambiguă şi întotdeauna originală.

Textul din Legea educaţiei naţionale prevede când este vorba de relaţia dintre rector şi prorectori că:

„Art. 211. (1) Rectorul, desemnat conform art.209, este confirmat prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, în termen de 30 de zile de la data selecţiei. ……. (2) Rectorul confirmat de ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, pe baza consultării senatului universitar, îşi numeşte prorectorii….”

Când se referă la prorectori,  Regulamentului de organizare şi desfăşurare a alegerilor organismelor de conducere din Universitatea Tehnică din Cluj ‐ Napoca 2012, aprobat de Senatul vechi al acestei instituţii, prevede la pct.II/5:

“…Prorectorii sunt numiți de către rector, conform Art. nr. 211/al. 2 din Legea Educației Naționale nr.1/2011. Opţiunile candidaților pentru funcția de rector privind echipa managerială sunt prezentate la depunerea candidaturii…. “

şi apoi la pct.VIII/62 se reia precizarea că

“…Candidații la funcția de rector trebuie să depună la registratura universității o scrisoare de intenție, CV‐ ul şi un plan managerial, care să conțină şi echipa managerială propusă, cu minimum 3 zile calendaristice înaintea şedinței de validare a noului Senat al universității….”

In spiritul legii, nu se vorbeşte nicăieri că un candidat la funcţia de rector ar trebui să prezinte cuiva, propunerile echipei de prorectori înaintea confirmării sale de către ministrul educaţiei. La Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, apare precizarea care însă excede legea.

La o lege însă nu se poate adăuga sau dintr-o lege nu se poate elimina ceea ce legea prevede.

Cu alte cuvinte dacă legea nu o precizează în sensul că un candidat la calitatea de rector este obligat sau i se interzice să-şi prezinte echipa de prorectori, atunci oricine, inclusiv Senatul Universităţii nu este îndreptăţit decât eventual să recomande prezentarea echipei manageriale.

Cine doreşte acest abuz? De ce se doreşte acest abuz? Cum se poate elimina abuzul?

Există două căi de a elimina abuzul la lege săvârşit prin necunoaştere sau alte intenţii de către Senatul Universităţii:

a) solicitarea instanţei să oblige Universitatea să respecte legea  în literă şi spirit sau

b)contestarea tot în faţa instanţei a situaţiilor în care un candidat ar fi dezavantajat, inclusiv prin prezentarea de către ceilalţi candidaţi a echipei  manageriale ca urmare a aceste solicitări impuse prin regulament.

Cum loveşte abuzul instituţia?

Schimbarea problemei nu înseamnă niciodată o soluţie necesară şi suficientă. Pentru exemplificare, fie trei candidaţi la funcţia de rector C1, C2 respectiv C3 şi să presupunem că fiecare dintre ei este ascultător la litera regulamentului cârpit de Senat.

In acest fel pentru un număr precizat de trei protectori, număr care acum nu apare în nici un document care emană de la Senat, fiecare candidat va declara echipa sa managerială adică (P11, P12, P13) pentru C1, (P22, P22, P23) pentru C2 respectiv (P31, P32, P33) pentru C3.

Dacă alegerile îl fericesc pe candidatul C2, atunci el nu va putea să numească decât echipa pipăită pe legea vechiului Senat.

Cum pierde instituţia?

a) Universitatea va fi împărţită din nou în partide politice după cum sunt alcătuite echipele manageriale, adică se perpetuează caracterul politic de organizare şi existenţă al acesteia.

b) Rectorul C2 nu va fi ales pe criteriul omului celui mai potrivit şi a meritelor sale de om de acţiune ci pe criteriul „omul care mulţumeşte cel mai mare grup de interese din Universitate”

c) Rectorul C2 va fi silit să - şi micşoreze baza de selecţie a prorectorilor săi şi-i va pierde pe (P11, P12, P13, P31, P32, P33) dar şi pe C1 şi C3 care pentru universitate ar putea constitui o alternativă mult mai viabilă.

In acest fel Senatul urmăreşte satisfacerea opţiunilor personale ale alesului, fie el C2 şi nu realizarea unei echipe manageriale eficiente şi performante pentru Universitate.

De unde şi vorba Rectorului dus, „…lasă că-ţi vine şi ţie rândul data viitoare!...” (Opere complete, capitolul „M-au ales că i-am plătit bine!”, Alegeri 2008).

Deja vu…

Se pot numi cele două acţiuni posibile în faţa instanţei “acte de jignire” sau “acte de insultare” a Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca?

Categoric nu, fiindcă este dreptul oricărui cetăţean al României să facă apel la instanţă ori de câte ori constată că legea este abuzată sau aplicată eronat şi îi afectează interesele.

Situaţia de mai sus este una tipică însă pentru conducerea Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca care a răspuns de destinele acestei instituţii până la prezentele alegeri. Inainte de a se retrage după modul catastrofal în care a acţionat cel puţini ultimii patru ani, aceeaşi echipă a realizat şi organizarea confuză a alegerilor anului 2012.

Ce a omis totuşi acel Senat al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca? A omis să precizeze celui care va candida care este numărul maxim de prorectori pe care şi-i poate permite să-i numească pentru a conduce instituţia. Numărul maxim este legat de resursele Universităţii şi pe acestea legea le presupune ca fiind atribute ale adevăratei autonomii universitare.

Dar conducerea actuală nu a avut niciodată în vedere reala autonomie universitară ci numai reala autonomie de decizie a bunului-plac pentru nişte persoane.

Fără multe alte comentarii!