"Noaptea rectorilor obedienţi" nu înseamnă numai compromiterea autonomiei universitare…

Primul vis al instituţiilor de învăţământ superior din România a fost, după 1989, primirea autonomiei universitare: de cucerit nu a cucerit-o nimeni, niciodată!

In versiunea mioritică, autonomia universitară însemna dreptul la feudalizarea învăţământului superior: fiecare universitate o feudă, o feudă unde noi ne alegem baronul, unde noi ne facem legile, iar baronul ne împarte fiecăruia banii ce ni-i dorim.

Autonomia universitară s-a chinuit să se nască, şi-a făcut victimele, este pe cale să-şi producă clonele pentru o dorită perpetuare. Lozinca spunea tot realitatea ascundea.

Până a venit noaptea rectorilor obedienţi. In această noapte, de 27 ianuarie 2018, s-a întâmplat un singur lucru remarcabil, trecut uşor cu vederea de cei mai mulţi dintre privitori. Pentru prima dată, în mod public şi deschis, rectorii obedienţi au aderat la un document neacademic, fără să aibă mandat sau accept din partea Senatelor care i-a ales.

De mirare a părut viteza cu care s-au mişcat rectorii obedienţi, de mirare a părut reacţia lor sincronizată şi politizată, dar puţini au încercat să afle care este imboldul care i-a mişcat la unison pe autorii nopţii.

O privire simplă în urmă arată că universităţile au cel mai privilegiat regim între instituţiile României. Ele au avut aproape întotdeauna la profesor universitar sau un fost rector la conducerea ministerului educaţiei.

In afară de faptul că, în mod indirect, rezultă caracterul politizat al conducerilor universităţilor, în mod practic am avut parte, de fiecare dată, de o teorie frumoasă care nu ducea nicăieri a acţiunii ministerului şi în dosul lor, la fapte de sifonare a banului public arareori aduse în lumină. "Noaptea rectorilor obedienţi" permite recunoaşterea deschisă a stării de fapt.

De ce l-au susţinut rectorii obedienţi pe acest ministru? Acesta este subiectul succint al acestei scrieri.

Aveau rectorii obedienţi voie să facă apelul lansat?

Răspunsul este prea simplu: nu. Motivele însă sunt multe şi serioase.

In primul rând este uşor de constatat că se încalcă principiul autonomiei universitare şi al declaraţiilor cu privire la depolitizarea sistemului de învăţământ. Se dovedeşte acum că universităţile sunt feude în care singurul care decide este rectorul cu camarila sa. Senatul este o aparenţă care dă bine.

In al doilea rând apelul rectorilor vine să se pronunţe într-o zonă străină competenţelor lor. Educaţia nu este exclusiv a universităţilor, educaţia este un domeniu de interes al tuturor iar ministrul educaţiei face politica educaţiei în viziunea unui partid politic. Nici o persoană, de pe poziţia de rector sau cu implicarea calităţii de rector, fără mandatul entităţii care l-a ales nu are căderea să formuleze aprecieri, mai ales într-o problemă de ordin politic, cum este nominalizarea unui ministru.

Si totuşi rectorii obedienţi au făcut-o!

Ce i-au împins pe ei spre acest gest? Vom creiona numai câteva fapte care sunt menite să justifice interesul deosebit al rectorilor obedienţi în a avea sprijinul unui ministru asemenea lor.

Rectorii obedienţi au nevoie de bani…

Ce se află în spatele nopţii rectorilor obedienţi?

In spatele rectorilor obedienţi nu se află principii, ci fapte şi ambiţii. Multe fapte, dintre care, foarte multe sunt la limita sau, cu totul, în afara legii.

Alături de fapte se află un dispreţ infinit pentru banul public şi o dorinţă arzătoare ca în feudele lor legea să fie o excepţie iar voinţa lor să fie lege.

Şcoală pentru nimeni, dar pe ban public…

Una din invenţiile miniştrilor educaţiei construite la cererea rectorilor imaginativi a fost introducerea direcţiilor de studii în limbi străine. Pe înţelesul tuturor: într-o universitate, la o secţie oarecare se decide că va exista o grupă, o serie care va face exact ce fac celelalte grupe sau serii numai că în limba engleză, sau franceză sau germană. Cu amabilitatea Asociaţiei GRAUR (Grupul pentru Reformă şi Alternativă Universitară) din Cluj-Napoca, dau în continuare câteva informaţii dintr-un raport mai cuprinzător realizat pentru perioada 2013-2017.

In tabelul de mai jos sunt date informaţii asupra numărului total de absolvenţi ai diferitelor programe de studii, pentru câteva facultăţi din câteva universităţi, mai mici şi mai mari, mai anonime sau mai notorii, în limbi străine în principal engleză şi în paralel numărul de studenţi străini care au absolvit aceste programe. Rezultă din cele două numere ataşate direcţiei de studii, cât de necesare sunt acele direcţii pentru instruirea în universităţile româneşti pentru nevoile societăţii româneşti.

Să nu uităm nicio clipă că fanteziile galante ale universităţilor sunt finanţate prin eforturile contribuabilului român!

Nr. crt.	Limba de studiu, facultatea	Număr absolvenţi
		total	străini

 

1.	Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
	Engleză, Facultatea de automatică şi calculatoare	668	0
	Engleză, Facultatea de construcţii de maşini	296	2
	Germană, Facultatea de construcţii de maşini	193	0
	Engleză, Facultatea de electronică, telecomunicaţii şi tehnologia informaţiei	94	0
	Franceză, Facultatea de electronică, telecomunicaţii şi tehnologia informaţiei	41	0
	Engleză, Facultatea de construcţii	98	2

 

2.	Universitatea Politehnica, Bucureşti[1]
	Engleză, Facultatea de inginerie aerospaţială	163	0
	Engleză, Facultatea de antreprenoriat, ingineria şi managementul afacerilor	52	0

 

3.	Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca
	Engleză, Facultatea de matematică şi informatică	163	0
	Engleză, Facultatea de ştiinţe politice, administrative şi ale comunicării	290	17
	Engleză, Facultatea de economice şi gestiunea afacerilor	470	50

 

4.	Universitatea „Dunărea de jos”, Galaţi
	Engleză, Facultatea de arhitectură navală	212	1
	Engleză, Facultatea de economie şi administrarea afacerilor	49	0

 

5.	Universitatea din Oradea
	Engleză, Facultatea de geografie, turism şi sport	73	0
	Engleză, Facultatea de inginerie managerială si tehnologică	29	1
	Engleză, Facultatea de istorie, relaţii internaţionale, ştiinţe politice şi ştiinţele comunicării	139	12

 

6.	Universitatea „Aurel Vlaicu”, Arad
	Engleză, Facultatea de ştiinţe exacte	47	0
	Engleză, Facultatea de ştiinţe economice	102	0

 

7.	Universitatea din Piteşti
	Engleză, Facultatea de mecanică şi tehnologie	126	1
	Engleză, Facultatea de ştiinţe, educaţie fizică şi informatică	140	0

Concluziile se impun: a) Universităţile îşi permit să construiască şcoli pentru nimeni, şcoli care sunt construite împotriva interesului contribuabilului român. b) Direcţiile de studii în limbi străine sunt mijloace prin care baronii rectori îşi pot răsplăti, din bani publici, anumiţi supuşi. c) Direcţiile de studii în limbi străine sunt absolut inutile întrucât sunt deservite de dascăli care nu au uzul limbii străine la nivelul de cunoaştere necesar unei diplome în limba anunţată.

In mod uzual, în orice ţară civilizată, diploma se obţine în limba ţării fără a determina costuri suplimentare. Cine doreşte să studieze într-o limbă anume o face prin studiu individual şi asta numai dacă este necesar.

„Scheletele” din dulapul cu plagiate…

Indexul Operelor Plagiate de la www.plagiate.ro se dovedeşte în ultima vreme un „dulap cu schelete” tot mai temut al rectorilor obedienţi.

Primul motiv al temerii este deficitul de imagine pe care expunerea publică al plagiatelor din universităţii îl creează în condiţiile în care fiecare instituţie de învăţământ se grăbeşte să afişeze eticheta de „universitate de maximă încredere” pentru a seduce cât mai mulţi tineri să devină studenţi.

Al doilea motiv al temerii este unul încă unul şi mai serios. Profesorii din universităţii au plagiat şi acest lucru este dovedit, dar este mult mai grav să se afle că plagiatul a fost realizat în cadrul unor proiecte pe fonduri publice, inclusiv europene.

Ca să facem imaginea mai completă. Universitatea accesează finanţarea publică pentru proiecte care presupun şi publicarea de scrieri proprii. Cum acest lucru este mai dificil, membrii echipelor de proiect găsesc că este mult mai facil să plagieze scrieri realizate de alţi autori. Ca tacâmul să fie complet, plagiatorii declară pe proprie răspundere că scrierile, de fapt plagiate, sunt realizate cu finanţare publică.

Dacă s-ar respecta condiţiile de finanţare legală şi conformă, adică menţiunea modului de finanţare a scrierilor publicare să apară explici în textul scrierii dezastrul ar fi mult mai mare şi dimensiunea fraudei ar avea dimensiunile reale.

Este suficient să se precizeze că în acest moment sunt sub incidenţa încălcării legii, plagiatele indexate sub numerele 00112, 00113, 00114, 00270, 00283, 00285, 00302, 00309, 00315, 00369, 00383, 00384, 00385, 00412 adică 3.5% din totalul publicat al plagiatelor identificate. Procentul redus al fraudei, la nivelul apropiat al unei teze de doctorat plagiate al unei de şef departament DNA, este o presiunea psihologică semnificativă pentru orice rector obedient.

In loc de concluzii…

Nu există concluzii. Această scriere a dorit să fie un avertisment şi o informare pentru cei care mai cred că universităţile sunt instituţii ale progresului social în România. Această scriere a dorit să prezinte raţiuni pentru care persoana numită ca ministru al educaţiei trebuia sprijinită de rectorii obedienţi.

Au făcut-o noaptea prin încălcarea principiilor autonomiei universitare. Numai acest om are batista care poate fi pusă pe ţambal: a fost şi el rector şi cunoaşte bine cloaca.

Este evident că frica a pătruns în oasele lor şi asta fiindcă au aflat că sunt pe cale să primească vizite importante: de la DIICOT, de la DNA şi, mai ales, de la OLAF!

Invitaţiile au început să fie împărţite. Bucuroşi de oaspeţi?

[1] Prorectorul Năvrăpescu recunoaşte că toate aceste facultăţi, adică, Facultatea de Inginerie Electrică, Facultatea de Automatică şi Calculatoare; Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, Facultatea de lnginerie şi Managementul Sistemelor Tehnologice, Facultatea de lnginerie în Limbi Străine, Facultatea de lnginerie Medicală au direcţii de studii în limbi străine, dar refuză să prezinte informaţii asupra acestora. .

Mod de citare:
ISOC, Dorin. "Noaptea rectorilor obedienţi" nu înseamnă numai compromiterea autonomiei universitare… 4 februarie 2018. Disponibil la: dorinisoc.blogspot.ro/.